ORTICÓN s.n. Tub videocaptor mai sensibil decât iconoscopul. [< germ. Orthikon, fr. orthicon]. Vezi definitia »

BON s. n. 1. dovadă, înscris care autorizează pe deținător să primească ceva; notă de plată cu care se achită o marfă etc. 2. ~ de tezaur = titlu de credit emis de stat pentru atragerea de fonduri private. (< fr. bon) Vezi definitia »

TENDÓN s. n. fascicul de țesut fibros și rezistent, cu ajutorul căruia mușchii se fixează de oase. ♦ ~ ul lui Ahile = tendon care prinde mușchiul triceps de calcaneu. (< fr. tendon) Vezi definitia »

PARAGANGLIÓN s. m. ganglion conținând țesut cromafin. (< germ. Paraganglion) Vezi definitia »

CAPRÓN s. n. fibră textilă sintetică, cu rezistență și elasticitate foarte mare, obținută prin policondensarea caprolactamei. (< rus. kapron) Vezi definitia »