Definita cuvantului autentic
AUTÉNTIC, -Ă adj. a cărui autoritate sau realitate nu poate fi pusă la îndoială; recunoscut ca propriu unui autor, unei epoci; real, veridic; original; necontrafăcut. ◊ (despre acte) întocmit cu toate formele legale. (< fr. authentique, lat. authenticus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu autentic
ÓNTIC, -Ă adj. Referitor la existență, la realitatea obiectivă; existent independent de om. [< fr. ontique, cf. gr. on – ființă]. Vezi definitia »
PATOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la patologie; bolnăvicios, morbid, anormal. [< fr. pathologique]. Vezi definitia »
INTERCONSONÁNTIC, -Ă, interconsonantici, -ce, adj. (Fon.) Care este plasat între două consoane. – Din fr. interconsonnantique. Vezi definitia »
GENÉRIC, -Ă adj. Aparținând unei categorii, unui gen. ♦ (P. ext.) Care cuprinde cazurile asemănătoare. // s.n. Parte a unui film care prezintă numele actorilor și al realizatorilor. [< fr. générique]. Vezi definitia »
araméic/aramáic, -ă adj. (Despre idiomuri) Din familia limbilor semitice, în care sunt scrise cărți de cult ale evreilor; aramean. ◊ (s.f.) Limbă semitică, una dintre cele mai importante ale antichității. (după fr. araméen, sem. aramaik) Vezi definitia »