BIOTURBÁȚIE s. f. Proces prin care organismele animale (litorale, neritice și batiale) prelucrează și modifică substratul lor natural generînd noi structuri sedimentare. Vezi definitia »

SPERMOLOGÍE s. f. studiul semințelor sau al sporilor. (< fr. spermologie) Vezi definitia »

CHEMOTAXÍE s.f. Chimiotaxie. [Gen. -iei. / cf. germ. Chemotaxis]. Vezi definitia »

INSTRUMENTÁȚIE, instrumentații, s. f. 1. Etapă în procesul de creație a unei piese muzicale pentru orchestră, în care autorul repartizează ceea ce revine spre executare fiecărui instrument în parte. 2. Ramură a științei muzicale care se ocupă cu descrierea particularităților instrumentelor. 3. Operație de extragere, cu ajutorul unor dispozitive speciale, a unei unelte sau a unei piese rămase accidental într-un puț de petrol. – Din fr. instrumentation. Vezi definitia »

PAPIROLOGÍE s. f. Ramură auxiliară a istoriei care studiază papirusurile sau, p. ext., documentele vechi scrise pe pergament, lemn și alte materiale. – Din fr. papyrologie. Vezi definitia »