BATÍR, batire, s. n. Fir de bumbac răsucit ușor, puțin mai gros decât ața de cusut, întrebuințat la însăilat. – Et. nec. Vezi definitia »

zarafír (pop.) s. n., pl. zarafíruri Vezi definitia »

cír s. m. – 1. Clei, lipici. – 2. Terci de porumb foarte subțire. – 3. Păsat, terci. Origine incertă. După E. Petrovici, Dacor., X, 26-32, din gr. χυλός „suc.” Conform acestei ipoteze, rut. čyr „terci,” pe care Scriban, Arhiva, 1927, 292; Tiktin și Pascu, R. crit., XIV, 40, îl considerau drept etimon al rom., derivă de la acesta. Se folosește numai în Trans. și Mold. Rămîne de lămurit legătura acestui cuvînt cu ciriș, s. m. (clei, lipici), din tc. çiriș (Cihac, II, 566; Șeineanu, II, 134), cf. bg., sb. čiriš, mag. csiriz. – Der. ciros, adj. (lipicios); cirui, vb. (a face păsat); ciruială, s. f. (păsat). Vezi definitia »

șalvír (șalvíri), s. m. – (Mold.) Trișor. Rut. šaljvir, pol. szalbierz, rus. šalber (Cihac, II, 384; Tiktin), care pare să conducă la germ. Schembart. Vezi definitia »

AGADIR, oraș în Maroc, port de pescuit la Oc. Atlantic; 110,5 mii loc. (1982). Stațiune balneară. Aeroport. Export de conserve de pește, citrice, metale neferoase, ciment etc. Mare catastrofă seismică laq 1 mart. 1960 (12 mii de victime). Sosirea canonierei germane „Panther” în rada portului A. (1941) a provocat un incident franco-german încheiat printr-un compromis: Germania recunoaște protectoratul Franței asupra unei părți a Marocului și primește în schimb o parte a Congo-ului francez. Incidentul de la A. marchează încheierea celei de-a doua crize marocane. Vezi definitia »