CULMINÁ, pers. 3 culmineáză, vb. I. Intranz. 1. (Despre aștri) A atinge punctul de culminație. 2. Fig. A atinge stadiul cel mai înalt al unei situații, a ajunge la apogeu. – Din fr. culminer, lat. culminare. Vezi definitia »

masina neinventata Vezi definitia »

PLATINÁ vb. I. tr. 1. A acoperi cu un strat subțire de platină (un obiect metalic). 2. A decolora părul de pe cap prin mijloace chimice. [< fr. platiner]. Vezi definitia »

abona, abonez v. r. (deț.) a se înscrie la rând la fumatul unei țigări Vezi definitia »

BUFONÁ, bufonez, vb. I. Intranz. A spune sau a face bufonerii. – Din fr. bouffonner. Vezi definitia »