CONCÉRTMAISTRU s.m. Primul violonist al unei orchestre, care îl poate înlocui și pe dirijor; muzicantul principal al unui grup orchestral care cântă la același instrument cu grupul. [Pron. -mais-. / cf. germ. Konzertmeister]. Vezi definitia »

eléctru s. m. – Ambră. – Var. ilectru. Gr. ἠλέϰτρον (sec. XVIII). Înv. Se întîlnește cu electric, adj., din fr., cu numeroși der. Vezi definitia »

NECROLÁTRU, -Ă s.m. și f. Persoană care are un cult exagerat al morților. [< fr. nécrolâtre]. Vezi definitia »

TIPOMÉTRU, tipometre, s. n. 1. Instrument pentru măsurarea corpului literelor tipografice. 2. Riglă de metal cu una sau mai multe scări gradate în puncte sau alte unități tipografice și cu care se controlează dimensiunile machetei, textelor etc. – Din fr. typomètre. Vezi definitia »

EXTENSIMÉTRU s.n. Alveograf. [< fr. extensimètre]. Vezi definitia »