Definita cuvantului bicordatură
BICORDATÚRĂ s. f. (muz.) gamă dublă executată pe instrumente la care se cântă cu arcuș. (< it. bicordatura)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu bicordatură
SEMISÚMĂ s.f. Jumătate dintr-o sumă. [< semi- + sumă]. Vezi definitia »
a avea mâncărici la limbă expr. a fi foarte vorbăreț; a fi indiscret Vezi definitia »
trâșcă s.f. (reg.) stambă pentru rochii. Vezi definitia »
CÁBULĂ, cabule, s. f. (Rar) Superstiție de jucător (de cărți). – Tc. kabul. Vezi definitia »
CÁNDELĂ s.f. Unitate internațională pentru măsurarea intensității fluxului luminos, egală cu a 60-a parte din intensitatea luminoasă a unui centimetru pătrat de corp absolut negru la temperatura de solidificare a platinei. [< fr., it. candela]. Vezi definitia »