sfârâióc, sfârâioáce, s.n. (reg.) jucărie de copii confecționată dintr-o nucă golită de miez; bâzâitoare, sfârâiac, sfârâitoare. Vezi definitia »

MEDÓC s.n. Vin de Medoc. [Pl. -uri. / < fr. médoc, cf. Médoc – regiune viticolă în sud-vestul Franței]. Vezi definitia »

BARÓC, -Ă, (rar) baroci, -e, adj. (În expr.) Stil baroc = stil artistic dezvoltat în sec. XVII-XVIII, caracterizat prin excesul de ornamentare complicată, de înflorituri, precum și (în arhitectură) prin neregularitatea liniilor și prin monumentalitate. – Fr. baroque. Vezi definitia »

sglăvóc (-ci), s. m. – 1. Moacă, babă (Cottus gobio). – 2. Albăstrea (Centaurea cyanus, Centaurea phrygia). – Var. z(g)lăvoc, sglăvoacă. Sb. glàvoc, cf. Daničič, III, 183 (Cihac, II, 121; Conev 53), cf. pol. głowacz, ceh. lawouch și glavă. Legătura sensului al doilea cu rut. gliba „bulgăre de pămînt” (Byhan 341) nu este probabilă. Vezi definitia »

ispisóc (ispisoáce), s. n. – Document, titlu, țidulă, decret. Din sl. ispisati „a scrie”, cf. rus. spisok „copie” (Cihac, II, 151; Tiktin; DAR). Vezi definitia »