cioc², cioci, s.m. (reg.; la pl.) cucuruz cules de pe cocean. Vezi definitia »

mondóc, mondóci, s.m. (reg.) copil. Vezi definitia »

PROORÓC s. m. v. proroc. Vezi definitia »

foc, s. n. sg. (tox.) metamfetamină. Vezi definitia »

busuióc s. m. – Plantă (Ocimum basilicum), cea mai comună și apreciată dintre florile cunoscute tradițional în popor. – 2. (Arg.) Cuțit, briceag. – 3. (Adj.) Se spune despre fructele cu gust asemănător cu strugurele tămîios. – Var. bus(i)oc, bus(u)ioc. Mr. busuloc, busulac, busiloc. Sb. bosiok (Miklosich, Fremdw., 78; Cihac, II, 35), sau mag. bosziók, busziók (DAR). Cuvînt comun multor limbi, provenind din gr. βασιλιϰόν, cf. it. basilico, fr. basilic, alb. bozëljok, bg. bosiljak, bolisljok; totuși. este greu de susținut der. directă din gr. *βασιλιαϰόν, propusă de Diculescu, Elementele, 461. Vezi definitia »