garid, garizi s. m. (intl.) proxenet. Vezi definitia »

AVÍD, -Ă, avizi, -de, adj. Stăpânit de dorințe puternice, cuprins de interes (pentru lucruri folositoare); pasionat. ♦ (Peior.) Lacom. – Fr. avide (lat. lit. avidus). Vezi definitia »

OFICLÉID s.n. Instrument de alamă care are în orchestră rolul de bas. [Pron. -cle-id. / < fr. ophicléide, cf. gr. ophis – șarpe, kleis – cheie]. Vezi definitia »

RAPÍD, -Ă I. adj. (și adv.) care se petrece, se execută cu repeziciune; repede. ◊ foarte înclinat, pieptiș. ♦ tren ~ (și s. n.) = tren de mare viteză, care oprește numai în stațiile foarte importante. II. s. n. 1. canal cu pantă accentuată care racordează două înălțimi diferite. ◊ sector al unui curs de apă cu pantă foarte accentuată. 2. suprafață puternic înclinată, abruptă; povârniș. 3. (geol.) cataractă. (< fr. rapide, lat. rapidus) Vezi definitia »

CONDILOÍD, -Ă adj. Care are forma unui condil. [Pron. -lo-id. / < fr. condyloïde]. Vezi definitia »