TONSÚRĂ, tonsuri, s. f. Ceremonia tunderii părului din creștetul capului la consacrarea unui cleric catolic; (concr.) locul, de formă rotundă, rămas fără păr în urma acestei ceremonii. – Din fr. tonsure, lat. tonsura. Vezi definitia »

MASTOIDÍTĂ, mastoidite, s. f. Boală care constă în inflamarea mastoidei (1). [Pr.: -to-i-] – Din fr. mastoïdite. Vezi definitia »

TELEGONDÓLĂ s. f. teleferic cu cabine (gondole) de capacitate mai mică, cu dispozitive de fixare temporară la cablul tractor. (< tele¹- + gondolă) Vezi definitia »

gárniță (gárnițe), s. f. – Cutie, bidon. Pol. garniec, rus. garnec (Scriban), din sl. grŭnĭcĭ. Vezi definitia »

ATMOSFÉRĂ, (II) atmosfere, s. f. I. 1. Înveliș gazos care înconjură pământul; aerul pe care îl respiră cineva. ♦ Fig. Mediul social înconjurător; ambianță. 2. Fig. Stare de spirit care se creează în jurul cuiva sau a ceva. ◊ Expr. A face atmosferă = a crea o anumită stare de spirit în legătură cu o persoană, cu un scop urmărit etc. II. Unitate de măsură a presiunii gazelor. – Fr. atmosphère (< gr.). Vezi definitia »