HÂRĂ, hâre, s. f. (Reg.) Ceartă, neînțelegere, zâzanie (pentru lucruri mărunte). ◊ Loc. adv. De-a hâra = cu spirit de contradicție, cu dorința de a face cuiva în necaz. – Din hârâi (derivat regresiv). Vezi definitia »

pingălitúră, pingălitúri, s.f. (reg.) mâzgălitură. Vezi definitia »

SECUNDIPÁRĂ adj., s.f. (Femeie) care naște a doua oară. [< fr. secondipare]. Vezi definitia »

târșálă², târșéli, s.f. (reg.) 1. loc în pădure unde s-au tăiat copacii; curătură, târșitură. 2. livadă de pruni. Vezi definitia »

COREGÉNȚĂ s.f. Funcția, demnitatea de coregent. [Cf. fr. corégence]. Vezi definitia »