Definita cuvantului bombă
BÓMBĂ s. f. 1. proiectil cu încărcătură explozivă, incendiară etc., la bombardamentele de aviație. ♦ ~ atomică (nucleară) = dispozitiv având ca exploziv energia nucleară dezvoltată prin reacția de fuziune în lanț a nucleelor unor elemente grele (uraniu, plutoniu); bombă A; ~ cu hidrogen = dispozitiv a cărui explozie se datorește energiei termonucleare dezvoltate prin reacția de fuziune a nucleelor de hidrogen (deuteriu, tritiu); bombă H, bombă termonucleară. ◊ ~ vulcanică = bucată de lavă azvârlită de un vulcan, la începutul erupției. 2. recipient în medicină pentru gaze sau substanțe radioactive. 3. (peior.) cârciumă sordidă, rău famată. 4. (fig.; sport) lovitură puternică de minge. 5. (fam.) știre, fapt care produce senzație. (< fr. bombe)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu bombă
FARÉTRĂ, faretre, s. f. (Rar) Tolbă de săgeți. – Din lat. pharetra. Vezi definitia »
VOPÁIȚĂ s. f. v. văpaiță. Vezi definitia »
TROOSTÍTĂ s.f. Constituent structural al oțelului. [Pron. tro-os-. / < fr. troostite]. Vezi definitia »
cóndică (cóndici), s. f. – 1. Caiet. – 2. Registru. – 3. (Înv.) Cod, colecție de legi. – Mr. condică. Ngr. ϰώντιϰας, var. de la ϰῶδιξ (Cihac, II, 651). – Der. condicar, s. m. (conțopist; arhivar); condicuță, s. f. (carnet). Vezi definitia »
ENTEROANASTOMÓZĂ s. f. operație prin care se stabilește o comunicație între două anse intestinale pentru a ocoli o tumoare sau altă piedică a tranzitului intestinal. (< fr. entéro-anastomose) Vezi definitia »