Definita cuvantului bornă
BÓRNĂ s. f. 1. stâlp de marcaj din beton, lemn etc., la marginea drumurilor, de-a lungul unei frontiere etc. 2. piesă metalică aparținând circuitului electric interior al unui aparat, al unei mașini sau instalații, care asigură legătura cu un alt circuit. (< fr. borne)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu bornă
porfíră, porfíre, s.f. (înv.) 1. purpură (pentru veșminte); veșmânt făcut din purpură. 2. (fig.) putere politică supremă a suveranului; stăpânire, conducere, guvernare. 3. (înv. și pop.) varietate de vin roșu deschis. 4. varietate de struguri cu boabe roșietice. 5. culoare purpurie. Vezi definitia »
INDIÁNĂ2 s.f. Prăjitură cu frișcă și cu glazură de ciocolată. [Pron. -di-a. / cf. germ. Indianer(krapfen)]. Vezi definitia »
BISMUTÍNĂ s. f. Sulfură de bismut naturală. – Fr. bismuthine. Vezi definitia »
bóndră (bóndre), s. f. – (Trans. de Nord) Cîrpă, zdreanță. – Var. bandură. Săs. bändel (Drăganu, Dacor., VI, 280-2). Mai puțin probabilă supoziția lui Pascu, Beiträge, care pornește de la sl. bandura „lăută”. – Der. bondros, adj. (măscărici, persoană deghizată); bondreț, s. m. (larvă); bondrosi, vb. (a acționa stîngaci, a lucra prost); îmbondori, îmboldora, îmbodoli, îmboboli, îmboboroji, îmbondoli, îmbondosi, bodrînji, îmbondroji, vb. (a îmbrăca, a înfofoli). Vreunul din aceste cuvinte poate avea o explicație diferită, cu atît mai mult cu cît circulă în alte părți ale teritoriului rom., și este evidentă compunerea sa pe baze expresive. Din rom. trebuie să provină mag. bondrus „mascat” care, după DAR, ar explica acest cuvînt rom. Vezi definitia »
BLEFAROCONJUNCTIVÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a conjunctivei și a pleoapei. [< fr. blépharo-conjonctivite]. Vezi definitia »