CLĂCĂȘÍȚĂ, clăcășițe, s. f. (Pop.) Femeie sau fată care ia parte la o clacă (2). – Din clăcaș + suf. -iță. Vezi definitia »

țeápă (-țépe), s. f. – 1. Temperament, fire, caracter. – 2. Neam, soi. Sl. teti, tepą „a bate (monedă)” (Tiktin). Pare dublet al lui tapă, s. f. (tăietură în partea de jos a copacului pentru a-i marca direcția de cădere la tăiere; margine, tiv; cep), a cărui der. din v. germ. tappa › germ. Zapfen (Giuglea, Dacor., III, 680; REW 8565) este improbabilă. Legătura dintre teapă și sl. cepŭ (Conev 65) nu este posibilă; cu lat. stipa (Scriban) este la fel de improbabilă. Vezi definitia »

ANTITRÓMBĂ s. f. trombă (1) marină descendentă, vârtej, sorb gigantic. (< anti- + trombă) Vezi definitia »

PEPTÓNĂ s. f. substanță organică produsă în timpul digestiei prin hidroliza proteinelor sub acțiunea pepsinei. (< fr. peptone) Vezi definitia »

INIMÚȚĂ, inimuțe, s. f. (Rar) Inimioară. – Inimă + suf. -uță. Vezi definitia »