RITOLOGÍE s. f. ramură a mitologiei și religiei care studiază riturile ca părți constitutive ale unor uzanțe culturale. (< fr. ritologie) Vezi definitia »

ONOMATOFOBÍE s. f. teama patologică de a rosti anumite cuvinte. (< fr. onomatophobie) Vezi definitia »

scurilíe, scurilíi, s.f. (înv.) bufonerie, șolticărie. Vezi definitia »

ESOTROPÍE s. f. strabism convergent în care axa unuia dintre ochi este deviată înăuntru. (< engl. esotropia) Vezi definitia »

XEROFAGÍE s.f. Regim de alimentație vegetariană care are la bază alimente uscate, seci. [Gen. -iei. / < fr. xérophagie]. Vezi definitia »