TILINCÚȚĂ, tilincuțe, s. f. Diminutiv al lui tilincă. – Tilincă + suf. -uță. Vezi definitia »

PATRÍȚĂ s. f. piesă componentă a unei matrițe care apasă materialul. (< germ. Patrize) Vezi definitia »

pózmă, pózme, s.f. (reg.; mai ales la pl.) fiecare dintre prăjinile legate câte două cruciș în vârful unei clăi; martac, panză, păhuie, păușă, păuză, povăzniță. Vezi definitia »

PROTOCARBÚRĂ s. f. combinația cea mai săracă în carbon pe care un corp simplu o poate forma cu acesta. (< fr. protocarbure) Vezi definitia »

VERÁNDĂ s.f. Balcon, galerie exterioară (la parterul sau la etajul unei case). ♦ Balcon închis cu geamuri. [< fr. véranda, cf. it., port. varanda < cuv. englez din India]. Vezi definitia »