CALCAVÚRĂ, calcavuri, s. f. (Glumeț) Bătaie; palmă; p. ext. dojană. – Et. nec. Vezi definitia »

REACREDÍNȚĂ s.f. v. rău (1) [DEX ´98]. Vezi definitia »

brățáră (brățắri), s. f. – Podoabă purtată la încheietura mîinii sau pe braț. – 2. Cerc, inel. – 3. La cămășile țărănești, manșeta brodată în culori. – Var. brățea, brațoletă. Lat. brāchiāle (Pușcariu 218; REW 1254; Candrea-Dens., 180; DAR); cf. it. bracciale, braccialetto (› brațoletă, probabil prin intermediul ngr.), sp. brazal, port. braçal. Din rom. provine rut. brycari „mînecă de cămașă” (Candrea, Elemente, 402). Vezi definitia »

a se uda toată expr. (vulg. – d. femei) a se excita; a simți o atracție fizică deosebită pentru un bărbat. Vezi definitia »

PECTÓZĂ, pectoze, s. f. (Chim.) Pectină. – Din fr. pectose. Vezi definitia »