STRATOCÚMULUS s. m. Formație de nori situată la altitudini relativ joase, având aspectul unor valuri. – Din fr. strato-cumulus. Vezi definitia »

ALTOCÚMULUS subst. Formație de nori situată la altitudinea medie de 6000 m, cu aspect de pături de culoare albă sau cenușie, constituite din picături mici de apă. – Din fr. altocumulus. Vezi definitia »

FUS s. n. porțiune din suprafața unei sfere cuprinsă între două cercuri mari, care au un diametru comun. ◊ ~ orar = fiecare dintre cele 24 de porțiuni în care este împărțită suprafața Pământului prin meridiane; (biol.) ~ nuclear = formație din filamente întinse între cei doi poli ai celulei, care apare în profaza diviziunii celulare. (lat. fusus, după fr. fuseau) Vezi definitia »

TARABULÚS, tarabuluse, s. n. (Înv.) Șal oriental care se înfășura în jurul capului sau se purta ca cingătoare. – Din tc. Tarabulus „Tripoli”. Vezi definitia »

máus (máusuri), s. n. – Un anumit joc de cărți. Germ. Maus (Candrea). Vezi definitia »