PLASMOMETRÍE s. f. măsurarea micșorării volumului celulelor în timpul plasmolizei. (< fr. plasmométrie) Vezi definitia »

DIACRONÍE s. f. evoluție în timp a unui proces, a unui ansamblu de fenomene. (< fr. diachronie) Vezi definitia »

PSIHASTENÍE s.f. Stare psihică morbidă, manifestată prin nehotărâre extremă, obsesii și fobii. [Gen. -iei. / < fr. psychasthénie, cf. gr. psyche – suflet, astheneia – slăbiciune]. Vezi definitia »

ștefăníe, ștefăníi, s.f. (reg.) lovitură dată cuiva cu palma. Vezi definitia »

CIANOPSÍE, cianopsii, s. f. (Med.) Defect de vedere datorită căruia obiectele apar colorate în albastru. [Pr.: ci-a-] – Din fr. cyanopsie. Vezi definitia »