REFRACTÓR, refractoare, s. n. 1. Lunetă astronomică al cărei obiectiv este o lentilă. 2. Dispozitiv optic care schimbă direcția fluxului luminos emis de o sursă luminoasă prin fenomenul de refracție. 3. (Astron.) Telescop în care imaginea se obține cu ajutorul unui obiectiv alcătuit din mai multe lentile. – Din fr. réfracteur, germ. Refraktor. Vezi definitia »

CORÉCTOR, -OÁRE s.m. și f. Cel care face corectura la o carte, la o publicație etc. // s.n. Aparat automat destinat să modifice într-un sens definit modul de funcționare al unui sistem tehnic. [Cf. fr. correcteur]. Vezi definitia »

ADNOTATÓR, -OÁRE, adnotatori, -oare, s. m. și f. Persoană care adnotează un text. – Lat. lit. adnotator. Vezi definitia »

MOTOCULTIVATÓR s. n. motocultor. (după fr. motoculteur) Vezi definitia »

COLABORATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care colaborează cu cineva la o lucrare, la elaborarea unei opere științifice, artistice etc. ♦ Cel care lucrează într-o instituție, fără a fi salariatul ei permanent. [Cf. fr. collaborateur]. Vezi definitia »