TRILATERÁȚIE s. f. metodă geodezică bazată pe măsurarea laturilor unui ansamblu de triunghiuri. (< fr. trilatération) Vezi definitia »

NECROLOGÍE, necrologii, s. f. Listă care cuprinde numele oamenilor de seamă morți într-o anumită perioadă de timp. – Din fr. nécrologie. Vezi definitia »

DIRÉCȚIE, direcții, s. f. I. 1. Orientare în spațiu a unei ființe, a unui obiect, a unei acțiuni, a unui fenomen, a unei mișcări; sens în care se desfășoară ceva. ◊ Loc. adv. În toate direcțiile = peste tot, pretutindeni. 2. (Mat.) Proprietate comună a tuturor dreptelor paralele cu o dreaptă fixă dată. II. 1. Acțiunea de a conduce, de a dirija (o instituție, o întreprindere etc,); conducere. 2. Post, funcție de director²; p. ext. durata acestei funcții. 3. Organ de conducere a unei întreprinderi, instituții, organizații etc. ◊ Direcție de scenă = regie. ♦ Subdiviziune în sistemul de organizare a unui minister, a unui organ central etc., care conduce o anumită ramură de activitate a instituției respective. 4. Biroul directorului². III. Ansamblul organelor folosite pentru conducerea unui vehicul (automobil, tractor etc.). ♦ (Și în sintagma bară de direcție) Bară de oțel articulată la ambele capete de roțile unui vehicul și care servește la orientarea roților într-o anumită direcție. [Var.: direcțiúne s. f.] – Din fr. direction, lat. directio, -onis. Vezi definitia »

DESCONSIDERÁȚIE s.f. Desconsiderare. [Gen. -iei, var. desconsiderațiune s.f. / cf. fr. déconsideration]. Vezi definitia »

TRIGONOCRAȚÍE s. f. (astrol.) triunghi, pe cercul planetar, format de cele patru semne de aceeași natură (foc, pământ, aer, apă). (< fr. trigonocratie) Vezi definitia »