Definita cuvantului carabină
CARABÍNĂ s. f. 1. pușcă ușoară, cu țeavă scurtă, ghintuită. 2. cârlig închis cu arc, cu care se prind obiecte; carabinieră. (< fr. carabine)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu carabină
FONOTÉCĂ s.f. 1. Colecție de înregistrări sonore (efectuate pe disc, pe bandă de magnetofon etc.). 2. Mobilă sau încăpere special amenajată în care se păstrează o astfel de colecție. [< fr. phonothèque, cf. gr. phone – sunet, theke – dulap]. Vezi definitia »
CONTINÉNȚĂ, continențe, s. f. Reținere, abstinență, înfrânare; cumpătare. – Din fr. continence, lat. continentia. Vezi definitia »
MARÉMĂ s.f. (Geol.) Pământ, teren mlăștinos și nesănătos. [< fr. maremme, it. maremma]. Vezi definitia »
LIGATÚRĂ, ligaturi, s. f. 1. Legare provizorie sau definitivă a unui vas sangvin, a intestinului, a ureterului etc., pentru a închide orificiul lor. ♦ Fir de ață, mătase, catgut, cu care se face o ligatură (1). 2. Reunire a mai multor litere într-un singur semn grafic; logotip. – Din fr. ligature, lat. ligatura. Vezi definitia »
strungăríță2, strungăríțe, s.f. (reg.) strungă, strungăreață. Vezi definitia »