CONVÉIER s. n. 1. transportor cu unul sau mai multe elemente flexibile de tracțiune; bandă rulantă. 2. ~ verde = sistem de organizare a bazei furajere prin care se asigură producerea nutrețurilor verzi în mod continuu. (< engl. conveyer, rus. konveier) Vezi definitia »

CADUCIFÉR adj. m. Purtător de caduceu. [< lat. caducifer]. Vezi definitia »

chíșer (-re), s. n. – Inel, fretă, brățară de întărire. Origine obscură; pare a fi în legătură cu mag. kisérni „a însoți” (DAR). Vezi definitia »

déver (-ri), s. m. – Vornicel la nunțile din popor (Banat și Trans.), flăcău care îl însoțește pe mire. – Var. diever, diaver, divăr. Bg. dĕver, sb. djever (Tiktin; Candrea). – Der. deveră, s. f. (fată care o însoțește pe mireasă); divăriță (var. deveriță), s. f. (prietenă a miresei). Vezi definitia »

stafiér, stafiéri, s.m. (înv.) valet. Vezi definitia »