BISCUÍT, biscuiți, s. m. 1. Produs alimentar bine deshidratat prin coacerea unui aluat de prăjitură în diferite forme (cerculețe, pătrățele, litere etc.). 2. Semifabricat de ceramică neglazurată, ars numai o dată și folosit la fabricarea faianței sau a porțelanului. 3. Porțelan supus la două arderi succesive, a cărui structură imită marmura. – Din fr. biscuit. Vezi definitia »

ȘOSELUÍT, -Ă, șoseluiți, -te, adj. (Despre drumuri) Amenajat prin pietruire; pavat; șoselat. – V. șoselui. Vezi definitia »

BACULÍT s.m. Amonit cu cochilia dreaptă. [< fr. baculite, cf. lat. baculus – bastonaș]. Vezi definitia »

SFEROLÍT s. n. agregat mineral de formă sferică. (< fr. sphérolite) Vezi definitia »

KHARIDJÍT, -Ă, adj., s. m. f. (adept) al kharidjismului. (<fr. kharidjite) Vezi definitia »