NAPOLITÁNĂ s.f. Produs de cofetărie de formă prismatică sau cilindrică, compus din straturi alternative de foi cu umplutură de cremă. [< fr. napolitaine, cf. Napoli – oraș în Italia]. Vezi definitia »

TETRACLORÚRĂ s. f. combinație a clorului cu un element tetravalent. ♦ ~ de carbon = compus organic lichid, incolor, cu miros plăcut, în unele aparate de stins incendiile, ca solvent neinflamabil, la fabricarea lacurilor, a insecticidelor etc. (< fr. tétrachlorure) Vezi definitia »

SAVARÍNĂ s.f. Prăjitură făcută dintr-un aluat pufos, copt în forme speciale, bine însiropată, asezonată cu rom și garnisită cu frișcă. [< fr. savarin, cf. Brillat-Savarin – gastronom francez]. Vezi definitia »

UNTIÉRĂ, untiere, s. f. Vas în care se ține și se servește untul. [Pr.: -ti-e-] – Unt + suf. -ieră. Vezi definitia »

țeávă (-țévi), s. f. – Tijă, tub. – Var. Bucov. țavie. Mr. țae, megl. țavă. Sl. cĕvĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, II, 431; Densusianu, Rom., XXXIII, 287; Iordan, Dift., 79; Conev 61; Ivănescu, BF, VI, 102), cf. bg. cĕva, cr., slov. cĕv, pol. cewie. Vezi definitia »