OÁRĂ², oare, s. f. (Reg.) Orătanie. – Lat. ovaria „ouătoare”. Vezi definitia »

BUCĂCIOÁRĂ, bucăcioare, s. f. (Reg.) Bucățică. – Din buc[ată] + suf. -ăcioară. Vezi definitia »

ASCARIDIÓZĂ s. f. boală parazitară cauzată de ascarizi în intestin. (< fr. ascaridiose) Vezi definitia »

rumejálă, rumejéli, s.f. (reg.) umezeală, bură. Vezi definitia »

MÍRĂ s. f. 1. riglă cu diviziuni speciale servind la măsurarea indirectă a distanțelor sau înălțimilor. ◊ bucată de peliculă pe care sunt imprimate linii foarte fine și luminoase, încrucișându-se în toate sensurile, și care permite o stabilire precisă a clarității imaginii fotografice sub aparatul de mărit. 2. cătare (la armă). 3. imagine-tip care servește la reglarea imaginii de televiziune. (< fr. mire) Vezi definitia »