Definita cuvantului cenzor
CÉNZOR s. m. 1. magistrat în vechea Romă care efectua recensământul cetățenilor și al averilor acestora și supraveghea moravurile. 2. persoană care are sarcina de a cenzura tipăriturile, publicațiile, corespondența. 3. cel care verifică gestiunea unei întreprinderi, bănci, societăți etc. (< lat. censor, fr. censeur)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu cenzor
MIJITÓR, -OÁRE, mijitori, -oare, adj. (Rar) Care mijește. – Miji + suf. -tor. Vezi definitia »
COMPENSATOR, -OÁRE adj. V. compensatoriu. // s.m. Specialist autorizat să efectueze compensarea busolelor de pe nave sau avioane. [< fr. compensateur]. Vezi definitia »
ogór (ogoáre), s. n. – 1. Țarină, țelină. pîrloagă. – 2. Pămînt cultivabil, arătură. Sl., cf. bg., sb. ugar (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 227; Conev 71), pol. ugór, din sl. ogoreti „a arde (pădurea pentru a obține teren cultivabil)”. – Der. ogorî, vb. (a face ogor). Vezi definitia »
COMPACTÓR, (1) compactori, s. m., (2) compactoare, s. n. 1. S. m. (Reg.) Legător de cărți. 2. S. n. Utilaj folosit la îndesarea umpluturilor de pământ, a stratului de la suprafața unui teren ori a unei șosele etc. – Din fr. compacteur, lat. compactor. Vezi definitia »
DERULATÓR, derulatoare, s. n. Dispozitiv folosit pentru rebobinarea peliculei cinematografice. – Derula + suf. -tor. Vezi definitia »