CRĂPĂTÚRĂ, crăpături, s. f. 1. Deschizătură; plesnitură; spărtură, fisură. 2. Spațiu îngust, între o ușă, o fereastră etc. (întredeschisă) și tocul respectiv; întredeschise. – Lat. crepatura. Vezi definitia »

POTECÚȚĂ, potecuțe, s. f. Diminutiv al lui potecă; potecea. ◊ Expr. A lua potecuța (înapoi) = a se întoarce, a face cale întoarsă. – Potecă + suf. -uță. Vezi definitia »

TRIPAFLAVÍNĂ s.f. Substanță chimică cu acțiune antiseptică, întrebuințată împotriva bacteriilor și protozoarelor. [< fr. trypaphlavine]. Vezi definitia »

CENTROSFÉRĂ s. f. 1. partea centrală a globului terestru, cu densitate foarte mare, din metale grele, complet disociate și gazificate; barisferă, metalosferă. 2. (biol.) regiune cu aspect de stea din jurul centriolului. (< fr. centrosphère) Vezi definitia »

CHINGÚȚĂ, chinguțe, s. f. Chinguliță. – Chingă + suf. -uță. Vezi definitia »