DESÉN s. n. 1. reprezentare grafică a unui obiect, a unei figuri, a unui peisaj prin linii, puncte, pete etc. 2. arta sau tehnica de a desena. ◊ desen tehnic = desen care reprezintă la scară planul unui obiect, al unei construcții etc. 3. planul unei construcții. ◊ (fig.) schiță, plan (al unei lucrări). 4. (fig.) contur, linie, profil. 5. ornamentația unei țesături. (< fr. dessin) Vezi definitia »

FORÁMEN s. n. (biol.; anat.) deschizătură, orificiu de dimensiuni mici într-o structură. (< lat., fr. foramen) Vezi definitia »

PALEOCÉN, -Ă adj., s. n. (din) prima epocă a paleogenului. (< fr. paléocène) Vezi definitia »

PROTOBITÚMEN s. n. bitumen în stare de formare, prima fază de transformare a materiei organice în bitum petrolifer. (< germ. Protobitumen) Vezi definitia »

SATÉN s.n. v. satin. Vezi definitia »