CRĂPCEÁN, crăpceni, s. m. Diminutiv al lui crap; crap mic, crăpuștean. – Din crap. Vezi definitia »

HIDROENERGETICIÁN, -Ă s. m. f. specialist în lucrări hidroenergetice. (< hidroenergetic + -ian) Vezi definitia »

ELISABETÁN, -Ă adj. din timpul reginei Elisabeta I a Angliei, specific acelei epoci. ♦ stil ~ = stil al Renașterii engleze dezvoltat prin adăugarea unor elemente eterogene pe fondul tradiției gotice anterioare (construcții de o simetrie strictă, excesiv ornamentate, portretul și arta miniaturii, mobilier cu forme masive); literatura dramatică e reprezentată de teatrul lui Marlowe și Shakespeare. (< fr. élisabéthain) Vezi definitia »

DECÁN, -Ă, decani, -e, subst. 1. S. m. și f. Membru al corpului profesoral universitar însărcinat cu conducerea unei facultăți; grad deținut de această persoană. 2. S. m. Persoană (aleasă dintre avocați) care conducea baroul avocaților. 3. S. m. Persoana cea mai în vârstă sau cu vechimea cea mai mare în anumite corpuri constituite. 4. S. m. (În biserica anglicană) Conducător al unui colegiu de preoți, al unei instituții religioase sau al unui local de cult. Decanul de Canterbury. 5. Decurion. – Din lat. decanus, germ. Dekan. Vezi definitia »

BIHOREÁN, -Ă, bihoreni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană născută și crescută în județul Bihor. 2. Adj., s. m. (Locuitor) din județul Bihor. – Bihor (n. pr.) + suf. -ean. Vezi definitia »