GEOTROPÍSM s.n. Proprietate a unor organe ale plantelor de a crește într-un anumit sens sub influența gravitației; geotaxie. [< fr. géotropisme, cf. gr. ge – pământ, tropein – a se îndrepta]. Vezi definitia »

SOCRATÍSM s. n. orientare a gândirii filozofice spre subiect, spre om, spre problemele gnoseologice și morale, proprie lui Socrate, care considera că adevărul poate fi descoperit prin reflecție filozofică și prin maieutică. (< Socrate + -ism) Vezi definitia »

MAHOMEDANÍSM s.n. Cult religios monoteist întemeiat în sec. VII de Mahomed, considerat ca profetul divinității supreme, Alah; mahometism, islamism. [Cf. it. maomettismo, fr. mahométisme]. Vezi definitia »

ELECTROTROPÍSM s.n. Orientare în anumite direcții a organismelor vii sub influența curentului electric; galvanotropism. [< fr. électrotropisme]. Vezi definitia »

HIPÍSM s.n. Sport practicat cu caii (de curse); călărie. [< fr. hippisme, cf. gr. hippos – cal]. Vezi definitia »