UȘÉR, ușeri, s. m. (În evul mediu) Dregător de curte în Moldova, care avea sarcina de a primi solii și de a-i introduce la domn; funcție ocupată de acest dregător. [Var.: ușár s. m.] – Ușă + suf. -er. Vezi definitia »

BALANSIÉR, balansiere, s. n. 1. Piesă care reglează prin oscilațiile ei mișcarea unui mecanism; balansor. Balansier de ceasornic. 2. Bară lungă și subțire utilizată de dansatorii pe sârmă pentru a-și ține echilibrul. 3. Organ de echilibru pentru zbor la insectele diptere în formă de măciucă, situat pe metatorace. [Pr.: -si-er. – Var.: (2, înv.) balanțiér s. n.] – Din fr. balancier. Vezi definitia »

álma máter (lat.) s. f., g.-d. álmei máter Vezi definitia »

UNGHÉR, unghere, s. n. 1. Porțiune dintr-o încăpere cuprinsă între extremitățile reunite a doi pereți alăturați; colț. ♦ Loc retras, ascuns; cotlon. 2. (Pop.) Dulap triunghiular care se așază pe colț. – Lat. *anglarius (= angularius). Vezi definitia »

PLOIÉR, (1) ploiere, s. n., (2) ploieri, s. m. 1. S. n. (Reg.) Umbrelă. 2. S. m. Pasăre călătoare, de mărimea unei turturele, cu fruntea bombată, cu picioare lungi, lipsite de degetul posterior, cu coada scurtă și cu pene variat colorate, care trăiește la marginea bălților (Charadrius apricarius). [Pr.: plo-ier] – Ploaie + suf. -ar. Vezi definitia »