VERTICÁL, -Ă adj., s.f. (Linie) care este perpendicular(ă) pe un plan orizontal în direcția unui fir ținut întins cu ajutorul unei greutăți atârnate la capăt. ◊ Verticala locului = direcție determinată de poziția firului cu plumb aflat în stare de echilibru într-un punct dat. // s.n. Cerc mare al sferei cerești care trece prin zenit și nadir. [< fr. vertical, cf. lat. vertex – vârf]. Vezi definitia »

MICROCEFÁL, -Ă adj., s. m. f. (cel) care prezintă microcefalie; nanocefal. (< fr. microcéphale) Vezi definitia »

MINTÁL, -Ă adj. 1. referitor la minte. ♦ alienație ~ă = nebunie; debil ~ = persoană deficitară din punctul de vedere al intelectului. 2. care se face în minte. (< fr. mental, lat. mentalis) Vezi definitia »

EXTRACONSTITUȚIONÁL, -Ă adj. în afara prevederilor constituției. (< fr. extraconstitutionnel) Vezi definitia »

ceatál (-luri), s. n. – Parte a morii de grîne, imperfect definită. Tc. çatal „furcuță” (DAR; Ronzevalle 72). Cuvînt puțin folosit, cunoscut mai ales ca toponim, în Dobr. Vezi definitia »