magazie Vezi definitia »

OXIFONÍE s. f. vorbire cu voce exagerat de tare, ascuțită. (< engl. oxyphonia) Vezi definitia »

HIDRIATRÍE s.f. (Med.) Tratament bazat pe utilizarea apelor. [Pron. -dri-a-, gen -iei. / < fr. hydriatrie, cf. gr. hydor – apă, iatreia – vindecare]. Vezi definitia »

DIAFONÍE s. f. 1. trecere a unui semnal de pe o cale de transmisiune pe o altă cale. 2. acord muzical în care un sunet este susținut de octava, cvarta sau cvinta corespunzătoare acestuia. 3. muzică veche pe două voci. (< fr. diaphonie) Vezi definitia »

DOCIMAZÍE s. f. 1. mod de verificare și selecționare a candidaților la magistraturi, oratorie etc. în Atena antică. 2. cercetare a cauzelor unui deces prin examinarea organelor după autopsie. 3. disciplină care determină proporția de metale utilizabile conținute de minereuri; docimastică (II). (< fr. docimasie, gr. dokimasia) Vezi definitia »