ROGATÓRIE, rogatorii, adj. (În sintagma) Comisie rogatorie = cerere adresată de o instanță judiciară cu sediul într-o anumită localitate ori țară către un organ de jurisdicție cu sediul în altă localitate ori țară, pentru obținerea unor dovezi solicitatoare. – Din fr. rogatoire. Vezi definitia »

STUPEFÁCȚIE, stupefacții, s. f. (Livr.) Uimire, stupoare. – Din fr. stupéfaction. Vezi definitia »

semăríe s.f. (înv.) dare, impozit. Vezi definitia »

ESTEZIOLOGÍE s. f. studiul științific al sensibilității organice. (< fr. esthésiologie) Vezi definitia »

URETEROPLASTÍE s.f. (Med.) Refacere chirurgicală a ureterului. [Gen. -iei. / < fr. urétéroplastie, cf. gr. oureter – ureter, plassein – a forma]. Vezi definitia »