EXPOZÁNT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care expune ceva la o expoziție. (< fr. exposant) Vezi definitia »

CONVÉNT s. n. 1. consiliu al unei mănăstiri, al unui ordin călugăresc. 2. for suprem în biserica protestantă, format din clerici și laici. 3. adunare generală a francmasonilor. (< fr., engl. convent, lat. conventus) Vezi definitia »

OPOZÁNT, -Ă, opozanți, -te, s. m. și f. 1. Oponent. 2. (În țările cu regim parlamentar) Persoană care face parte dintr-un partid sau dintr-un grup politic de opoziție. ◊ (Adjectival) Ziar opozant. – Din fr. opposant. Vezi definitia »

TRITURÁNT, -Ă adj. (anat.) față ~ă = suprafața unui dinte care efectuează masticația. (< fr. triturant) Vezi definitia »

MONT s.n. (Geol.) Formă de relief din jurasic, reprezentată printr-o culme muntoasă care se suprapune unui anticlinal. [< fr. mont, cf. lat. mons – munte]. Vezi definitia »