míe (míi), s. f. – Numeral cardinal după 999; miar. – Mr. ńil’e, megl. mil’ă, istr. mil’e. Lat. mῑlia, pl. lui mῑlle (Pușcariu 1069; Candrea-Dens., 1100; REW 5573), cf. alb. miië (Philippide, II, 648), it. mille, fr., sp., port. mil. – Der. miar, s. n. (Arg.), format după decar, sutar; miaș, s. m. (căpitan peste o mie de soldați); înmii, vb. (a înmulți cu o mie); miime, s. f. (a mia parte). Vezi definitia »

VARICOTOMÍE s. f. incizie a unei vene varicoase. (< fr. varicotomie) Vezi definitia »

HIPARHÍE s. f. subdiviziune a unei satrapii. (< fr. hyparchie) Vezi definitia »

HEPATOMEGALÍE, hepatomegalii, s. f. Mărire a dimensiunilor ficatului, întâlnită în sifilis, ciroză, tuberculoză etc. – Din fr. hépatomégalie. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s. f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în tările românești si în Peninsula Balcanicaă. 2. Via, tă sau îndelentnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »