IPOHONDRÍE s.f. Teamă exagerată de a nu contracta o boală; obsesie, idee fixă a cuiva care crede că suferă de o boală. [Var. ipocondrie s.f. / < fr. hypocondrie, cf. gr. hypochondria]. Vezi definitia »

FARMACODINAMÍE s. f. Ramură a farmacologiei care studiază efectul medicamentelor asupra organismului (normal sau bolnav). – Din fr. pharmacodynamie. Vezi definitia »

HIPOCLORHIDRÍE s.f. Scădere a acidității sucului gastric. [Gen. -iei. / < fr. hypochlorhydrie]. Vezi definitia »

PROCTOSCOPÍE, proctoscopii, s. f. (Med.) Rectoscopie. – Din fr. proctoscopie, engl. proctoscopy. Vezi definitia »

COMÓȚIE s.f. Zguduire, cutremurare (violentă, bruscă); șoc nervos. ◊ Comoție cerebrală = șoc puternic al creierului. [Gen. -iei, var. comoțiune s.f. / cf. fr. commotion, lat. commotio]. Vezi definitia »