IMUNOLOGÍE s.f. Ramură a biologiei și a medicinii care se ocupă cu studiul imunității. [Gen. -iei. / < fr. immunologie, cf. lat. immunis – imun, gr. logos – știință]. Vezi definitia »

DISTONÍE s.f. (Med.) Anomalie în funcționarea organismului sau a vreunui organ. [Gen. -iei. / < fr. dystonie, cf. gr. dys – dificil, tonos – tonus]. Vezi definitia »

ghiuníe (-íi), s. f. – Echer, colțar. Tc. ǵönie (Tiktin). Vezi definitia »

ARIERÁȚIE s.f. (Med.) Înapoiere mintală; tâmpenie. [< fr. arriération]. Vezi definitia »

ECOACUZÍE s. f. tulburare a funcției auditive, prin perceperea unui sunet auzit altădată. (< engl. echoacousia) Vezi definitia »