DEGRADAȚIÚNE s.f. v. degradație. Vezi definitia »

CREPITAȚIÚNE s.f. v. crepitație. Vezi definitia »

SANCȚIÚNE s.f. (Jur.) 1. Faptul de a sancționa; sancționare; confirmare, întărire a unui act de către o autoritate superioară celei care l-a efectuat. ♦ Aprobare, întărire, confirmare. 2. Pedeapsă, osândă. ♦ (În dreptul internațional) Sistem de măsuri cu caracter de pedeapsă luate contra părții care nu respectă obligațiile asumate printr-o convenție. [Cf. fr. sanction, lat. sanctio]. Vezi definitia »

SUPERFETAȚIÚNE, superfetațiuni, s. f. (Înv.) Lucru care se adaugă în mod inutil altui lucru. [Pr.: -ți-u-] – Fr. superfétation. Vezi definitia »

SUGESTIÚNE s. f. v. sugestie. Vezi definitia »