Definita cuvantului construcție
CONSTRÚCȚIE s. f. 1. faptul de a construi; construire. ◊ alcătuire, compunere. 2. clădire, lucrare, edificiu. ◊ (pl.) ramură a economiei naționale care are ca obiect executarea clădirilor. 3. ~ i de mașini = ramură a industriei care produce mașini, unelte, instalații, utilaje. 4. grup (stabil) de cuvinte între care există anumite raporturi gramaticale. ◊ mod de aranjare a cuvintelor în propoziție și a propozițiilor în frază. (< fr. construction, lat. constructio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu construcție
ELEUTERÍE s.f. (Ist.) Guvernare liberă a unui stat din Grecia antică. ♦ (La pl.) Serbări care se celebrau în amintirea unei victorii. [Pron. -le-u-, gen. -iei. / < fr. éleuthérie, gr. eleutheria – libertate]. Vezi definitia »
RECHIZÍȚIE s.f. Măsură excepțională prin care statul obligă pe cetățeni la anumite servicii sau la cedarea unor bunuri necesare în anumite perioade. [Gen. -iei, var. rechizițiune s.f. / cf. fr. réquisition, lat. requisitio]. Vezi definitia »
ARTROSCOPÍE s. f. examinare a leziunilor unei articulații cu ajutorul artroscopului. (< germ. Arthroskopie, engl. arthroscopy) Vezi definitia »
MALACÍE s.f. (Med.) 1. Pierdere a consistenței, ramolire a unui organ sau țesut; ramolisment. 2. Dorință patologică de a ingera alimente picante. [Gen. -iei. / < fr. malacie, cf. gr. malakia – înmuiere]. Vezi definitia »
ITERÁȚIE s.f. Acțiune repetată. ♦ Repetarea unui anumit procedeu de calcul prin aplicarea lui la rezultatul calculului din etapa precedentă. [Gen. -iei, var. iterațiune s.f. / < fr. itération]. Vezi definitia »