FOTOREZISTÍV, -Ă adj. fotoconductiv. (< fr. photorésistif) Vezi definitia »

NORMATÍV, -Ă, normativi, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care servește ca normă sau stabilește o normă, care are caracterul unei norme. 2. S. n. Îndrumare, dispoziție (sau ansamblu de îndrumări) cu caracter de normă. – Din (1) fr. normatif, (2) rus. normativ. Vezi definitia »

PERCEPTÍV, -Ă, perceptivi, -e, adj. Care aparține facultății de a percepe (1), care se referă la percepere; care poate percepe. – Din fr. perceptif. Vezi definitia »

COMIZERATIV, -Ă adj. (Rar) Compătimitor. [Cf. it. commiserativo]. Vezi definitia »

TARDÍV, -Ă, tardivi, -e, adj. Care apare, se întâmplă, se dezvoltă cu întârziere. – Fr. tardif. Vezi definitia »