NERECEPTÍV, -Ă, nereceptivi, -e, adj. Care nu este receptiv la impresii din afară și nu le privește cu interes. ♦ Care învață, asimilează greu. – Ne- + receptiv (după fr. non-réceptif). Vezi definitia »

POTESTATÍV, -Ă adj. După cum dorește una dintre părțile contractante. [< fr. potestatif]. Vezi definitia »

OCLUSÍV, -Ă adj. Care închide. ◊ Consoană oclusivă (și s.f.) = consoană care se pronunță prin ocluzia canalului bucal; explozivă. [Var. ocluziv, -ă adj. [< fr. occlusif]. Vezi definitia »

CONCESÍV, -Ă adj. care face concesii; îngăduitor. ◊ complement circumstanțial ~ = complement care exprimă concesia sau faptul care ar fi trebuit să împiedice realizarea unei acțiuni; propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție circumstanțială care corespunde unui complement circumstanțial concesiv; conjuncție ~ă = conjuncție care introduce o propoziție concesivă. (<fr. concessif, lat. concessivus) Vezi definitia »

DEPRESÍV, -Ă adj. În legătură cu o depresiune neuropsihică. ◊ (Med.) Sindrom asteno-depresiv = formă de astenie care se manifestă printr-o tristețe profundă și prin pierderea dorinței de viață. [< fr. dépressif]. Vezi definitia »