firíu, firíuri, s.n. (reg.) unealtă de zidar; îndreptător. Vezi definitia »

PEȘCHEGÍU, peșchegii, s. m. Funcționar al seraiului care era însărcinat cu perceperea tributului și cu păstrarea darurilor făcute sultanului. ♦ (Rar) Persoană care așteaptă să primească peșcheșuri (1), care este obișnuită să primească peșcheșuri; p. ext. chilipirgiu. – Din tc. peșkeșči. Vezi definitia »

DIRECTÓRIU s.n. Directorat (2) [în DN]. [Pron. -riu, pl. -ii. / cf. fr. directoire]. Vezi definitia »

ANTRACOTÉRIU s. m. mamifer artiodactil fosil, de talia unui rinocer, din care s-a dezvoltat porcul mistreț. (< lat. anthracotherium) Vezi definitia »

OSPÍCIU s. n. spital, sanatoriu de alienați. (< lat. hospitium, fr. hospice) Vezi definitia »