ENZÍMĂ s.f. Substanță produsă de anumite celule vii care accelerează mersul reacțiilor chimice în celulă; ferment; diastază (1). [< fr. enzyme]. Vezi definitia »

ZĂMĂCHÍȘĂ s. f. – v. zămătișe. Vezi definitia »

bárcă (bắrci), s. f. – Ambarcație mică. – Mr., megl. varcă, barcă. It. barca, probabil pe cale orientală: cf. tc., bg. barka, ngr. μτάρκα și βάρkα, alb. barkë. Diez, I, 53 (urmat de Koerting 1232; cf. Densusianu, Rom., XXXIII, 275) a crezut în mod eronat că este vorba de păstrarea directă a lat. barca. Cuvîntul mr. din ngr. și direct din it. (Ruffini 328). Der. barcagiu, s. m. (luntraș); debarca, vb., pe baza fr. débarquer; îmbarca, vb., ca fr. embarquer; debarcader, s. n., ca fr. débarcadère; îmbarcațiune, s. f., din fr. embarcation. Vezi definitia »

CISTICÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a canalului cistic. [< fr. cysticite]. Vezi definitia »

LUNÚRĂ, lunuri, s. f. Alterație a lemnului care constă în prezența, în cuprinsul zonei de duramen, a unuia sau a mai multor inele anuale de culoarea și cu proprietățile alburnului. – Din fr. lunure. Vezi definitia »