Definita cuvantului copulativ
COPULATÍV, -Ă adj. 1. (despre conjuncții) care leagă (părți de) propoziții de același fel. ♦ verb ~ = verb în alcătuirea predicatului nominal, făcând legătura între subiect și numele predicativ; copulă (1); propoziție ~ă = propoziție coordonată legată prin asociere de coordonata ei. 2. (log.; despre judecăți afirmative) care are mai multe subiecte legate de același predicat. (< fr. copulatif, lat. copulativus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu copulativ
EDUCATÍV, -Ă adj. Care aparține educației, referitor la educație; care contribuie la educația cuiva; educațional. [Cf. fr. éducatif]. Vezi definitia »
DIGRESÍV, -Ă adj. (Rar) De digresiune, în legătură cu o digresiune. [< fr. digressif]. Vezi definitia »
POSTCURATÍV, -Ă, postcurativi, -e, adj. De după o cură (balneară). – Post1- + curativ. Vezi definitia »
VOMITÍV, -Ă adj., s.n. (Medicament) care provoacă vomă. [< fr. vomitif]. Vezi definitia »
EXCESÍV, -Ă adj. care întrece limita normală; exagerat; abuziv. ♦ climă ~ă = climă cu variații mari de temperatură de la un anotimp la altul. ◊ (adv.) peste măsură de..., foarte. (< fr. excessif) Vezi definitia »