FÓNTĂ s. f. aliaj de fier și carbon folosit la elaborarea oțelului sau pentru turnarea unor piese. (< fr. fonte) Vezi definitia »

METASOMATÓZĂ, metasomatoze, s. f. Proces de substituire, moleculă cu moleculă, a elementelor dintr-un mineral cu altele noi. – Din fr. métasomatose. Vezi definitia »

TERMOTÉHNICĂ s. f. ramură a tehnicii care studiază utilizarea căldurii în scopuri industriale sau casnice. (< fr. thermotechnique) Vezi definitia »

POTÉRNĂ s. f. 1. poartă secretă a fortificațiilor castelelor, care dădea spre șanțul împrejmuitor. 2. galerie, comunicație subterană. (< fr. poterne) Vezi definitia »

CLONCĂITÚRĂ, cloncăitúri, s. f. Cloncăneală. (cloncăi + suf. -tură) Vezi definitia »