EXTRAVEHICULÁR, -Ă adj. (Rar) În afara unui vehicul (spațial). [Cf. fr. extravehiculaire]. Vezi definitia »

DOCTRINÁR, -Ă adj. Care se referă la o doctrină sau generează o doctrină; de doctrină. // s.m. și f. Întemeietor, creator sau susținător al unei doctrine. [Cf. fr. doctrinaire]. Vezi definitia »

FLUVIOGLACIÁR, -Ă adj. care se referă deopotrivă la fluvii și ghețari. (< fr. fluvio-glaciaire) Vezi definitia »

BANDURÁR, bandurari, s. m. (Rar) Bandurist. – Bandură² + suf. -ar. Vezi definitia »

CLIENTELÁR, -Ă adj. Relativ la clientelă (1) [în DN]; (p. ext.) referitor la raportul care exista între statul roman, ca patron, și populațiile străine care se recunoșteau dependente de autoritatea Romei. [< clientelă + -ar]. Vezi definitia »