NABÁB s.m. 1. (Ist.) Titlu dat odinioară în India guvernatorilor de provincii, căpeteniilor militare; prinț mahomedan din Orient. 2. Mare bogătaș. [< fr. nabab, cf. hind., ar. nawwâb]. Vezi definitia »

MONOSILÁB, -Ă, monosilabi, -e, adj., s. n. și f. (Cuvânt) format dintr-o singură silabă. – Din fr. monosyllabe. Vezi definitia »

BOABÁB s. m. v. baobab. Vezi definitia »

UNISILÁB, -Ă, unisilabi, -e, adj. (Rar) Monosilabic. – Din lat. unisyllabus. Vezi definitia »

chitáb, chitáburi, s.n. (înv.) 1. scrisoare oficială, act autentic. 2. carte veche, bucoavnă, terfelog. Vezi definitia »